o pisică urlătoare
asta mi-am dorit să fiu
la o lună- atât de mare
că din prima încercare
aș fi prins-o într-un urlet cât mai viu.
în loc,
am mieunat timid, abia m-am auzit și eu
măcar m-aude Dumnezeu
(și-mi trimite-o lună mică
mai târziu)
m-am miorlăit degeaba, -mi pare
că, obosită de sforțarea mea,
luna plecase la plimbare
cu tot cârdul de stele după ea.
ce oroare
pentru o mâță visătoare.
Poezii